Marian Cozma şi plînsurile noastre
Sunday, 8 February 2009, 22:27 |Au pîndit ascuţind cuţitele pe sub masă. S-au repezit întîi la femei. Apoi au sărit mişeleşte. Au lovit pe la spate şi au tăbărît cu cuţitele cînd victima era la pamînt. Nesătui de sîngele vărsat de atacul cuţitelor, au vrut să tragă şi cu pistolul. Apoi s-au risipit în noapte, ca nişte demoni.
O noapte a sălbăticiei în cel mai minunat ev al progresului uman. În vremea digitalului, a Internetului şi a wc-ului cu la fel de multe butoane precum o telecomandă de home-video.
E ceva de înţeles în atrocitatea asta? O însetată haită de ţigani, după o noapte de pîndă.
Iartă-ne, Doamne, că te alungăm de ici de colo. Iartă-mă că nu mă bucur de bucuria aproapelui meu, că nu-l ajut pe cel care mă înjură! Iartă-mă că, prin nevrednicia mea, aproapele meu suferă! Toarnă, Doamne, valuri de smerenie peste noi!
Cu cît vom fi mai departe de Dumnezeu, cu atît îl facem pe diavol mai activ în mijlocul nostru. Ţigan sau nu, de aproapele care ne ispiteşte sîntem legaţi întru Eliberarea noastră. Politician, bancher, blogger, avocat, interlop, doctor, poliţist – un interminabil şir de încercări în calea desăvîrşirii noastre.
4 Responses to “Marian Cozma şi plînsurile noastre”
“O tragedie. A murit un om. Nu conteaza ca era handbalist in echipa nationala a Romaniei. In primul si in primul rand, Marian Cozma era un om. Un om ca noi toti ceilalti, care a fost ucis de niste bestii, carora nu le putem spune oameni. Da, niste bestii au fost cei care au macelarit un om si au bagat inca doi in spital. Nu conteaza ca erau tigani, rromi sau cum vor ei sa li se mai zica. La ce au facut ei nu conteaza deloc etnia. Tot animale sunt, indiferent de etnie…”
Ai auzit vreodata de tulburarea schizotipala de personalitate?
@marcel: nu, nu am auzit. cind am am dat de testul arborelui am luat-o la fuga.