Altă Ludmila
Wednesday, 19 August 2009, 06:57 | Tags: Ludmila, parc cu perne, versuriLudmila, o rudă tare-ndepărtată
Veni în gară la Lehliu
Să vadă Marea
Blondă, albă şi albastră
Din timpuri vechi
Fără de ceas
Precum o algă amintire
Un melc, o scoică sau delfin
Nisip din păru-i se despică
Amurg în cale, stropi destin
Să crezi ai vrea şi stergi pupila,
plutind agale pe un val
Acasă praf se face rama
Ludmila prinsă material
Ce soartă ai, de salvamar
ba clovn pestriţ sau marmara
Ludmila asta ne petrece
de-ar sta un strop şi n-ar mai bea.
Răsar cuvinte printre slove
şi lumea e un pumn deschis
cu valuri mari si semne multe
La Steaua smulsă din atlas.
……………………………………
De acelaşi autor:
4 Responses to “Altă Ludmila”
Ce faina e Ludima asta, alta!
Cred ca daca ai umbla la ritm si rima, adica sa iti propui sa fie corecte – nu ca asta e regula, dar ar merita Ludmila sa fie clasicizata in vers – ar iesi o bijuterie de poem.
Am remarcat ulima strofa si tare ma roade mana sa fac o varianta cu rima ca la carte.
Bravo, superb!
PS. Ai grija de Ludmila, sa nu mai bea totusi, nu-i sta bine deloc…
multumesc, din nou, pentru incurajari!