Supleantul – Petru Popescu
Friday, 16 October 2009, 13:08 | Tags: Nicolae Ceausescu, Petru Popescu, Supleantul, Zoia CeausescuCitesc Supleantul. In metrou, in autobuz, in troleibuz. Seara, cateva pagini inainte de somnul purificator. Citesc la fel ca alte mii de bucuresteni, cartea unui scriitor mai intai bucurestean si apoi roman.
Sunt dintre cei care l-au descoperit recent pe Petru Popescu, odata cu Prins din noua Biblioteca pentru toti. Asa ca as fi stiut cine a scris Supleantul si fara detaliile (auto)biografice din volum. I-am recunoscut si stilul si temele generatiei lui eliberate.
O carte a relatiei erotico-politice sau politico-erotice a scriitorului tineretului cu fiica puterii, a faraonului, a Sefului. Povestea semi-secreta si ultra-barfita din Jurnalul nepublicat al lui Petru Popescu: Zoia Ceausescu.
Cred ca uneori e mai frumos si de o bizara suculenta intima sa traiesti printre personaje privite de deasupra (paginilor) decat sa le expui la taraba. Sau daca o faci, fa-o la o masa, intre prieteni, ca si cum le-ai impartasi niste intimitaturi nedeocheate.
Dincolo de povestea relatiei cu fiica lui Nicolae Ceausescu (1974), Petru Popescu dezvaluie si alti mari (si multi) vinovati de situatia din Romania.
Lectura Supleantului continua.
7 Responses to “Supleantul – Petru Popescu”
simt putina nostalgie? ceva emaptie? mai, sa nu mi te dai cu comunistii, ca te sterg dintre mostenitori. hai sa-mi traiesti! bineee! hahahahaha!
dar eu sunt un nostalgic. nu se vede in tot ce scriu cum mustesc (ca sa nu folosesc un cuvant mai..contemnporan) a nostalgie?
oricum, pentru scris “pentru cititori’ cauta la bloggerii care fac bani
Dl. Petru POpescu pozeasa intr-un scriitor roman de succes peste ocean.
Succes care vine din tratarea unui subiect “exotic” in SUA – lumea comunista.
Din acest motiv nu inteleg revenirea in cultura noastra mica, unde cele un jurnal care vorbeste de relatii “cu oameni potriviti” poate compromite peste ani.
Sau criza a lovit pana si succesul american?
@acspot: Supleantul nu este un “jurnal”. am folosit eu acest termen pentru ca volumul poate fi vazut si din acest unghi.
Altfel, PP a scris mult in SUA, inclusiv scenarii de film. Oricum, prefer sa-i citesc cartile scrise in limba romana, cele aparute pana in 1974. Ca in 1975 “a fugit.”
Cartea e jenant de proasta, nu stiu de ce nu scrii si asta…
@gogu: am scris acele randuri cand nu eram nici pe la jumatatea cartii. nu as zice ca e “proasta”, sa se pronunte altii pentru asta.
as spune insa ca, dupa l-ai citit pe PP in “Prins”, acest “Supleant” pare cam “soft” (ca sa raman in zona in care el traieste de peste 30 de ani…)
Cartea e foarte bine scrisa, ca toate cartile lui PP. Are legaturi, la final, cu un alt roman inspirat din realitate, “Revelatie pe Amazon”. Eu, trecut de jumatatea drumului, clasific – pentru mine – scriitorii in doua categorii: cei care ma captiveaza, citindu-i fara oprire zi si noapte, si cei care ma plictisesc. Mai am prea putin timp la dispozitie ca sa-mi permit sa ma plictisesc. Asa ca il citesc pe PP.