Alex Rădescu

Tunelurile Bucurestilor

Pentru orice pasionat de istoria Bucurestilor, tunelul este unul din misterele aşezării cu hrisov de la Ţepeş Vodă.

De altfel, exista si un blog de referinţă pe acest subiect, extins chiar la nivel naţional.

Cred că am descoperit acest motiv istoric printr-un album despre Cişmigiu. Am împrumutat albumul cuiva care l-a pierdut la locul de muncă. Pe româneşte, un coleg i l-a furat! În sfârşit.
Printre lucrurile care mi-au rămas în minte din cele citite în cărţoiul respectiv se găsesc şi tunelurile Capitalei, cel puţin două dintre ele pornind din Cişimigiul aşa cum îl ştim azi.

Erau folosite fie în vremuri de ameninţări otomane, fie la petreceri de taină, departe de urbe. Petreceri deocheate cum găsim prin Săptămâna nebunilor (a lui Eugen Barbu).
Puţine informaţii, dar suficient cât să mă stârnească, să-mi aprindă imaginaţia de amator în ale istoriei.

Iată că tocmai un supliment media dedicat Postului Crăciunului să-mi furnizeze noi informaţii despre tunelurile Bucurestilor. Aflu despre alte culoare subterane, proiectate de voievodul Matei Basarab, care legau Curtea Domnească de Plumbuita. Dacă era atacat cumva la Curtea Veche, domnitorul venea prin tunel mai întâi până la Palatul Ghica, apoi la mănăstire.

Din păcate, timpul cu ale lui anexe a distrus multe din aceste tuneluri sau le-a blocat parţial. Poate că dacă ar fi explorate de arheologi, cine ştie ce surprize ar îmbogăţi istoria locală şi muzeele.

Nu în ultimul rând, scriu aceste fraze cu gândul că este de datoria fiecăruia să contribuie cu câte ceva la înfrumuseţarea cetăţii în care îşi duce zilele. Slavă Domnului, multe căi sunt, fie şi aceasta a explorării istorice, culturale. Şi dacă tot vedem că autorităţile nu se implică, s-o facem cum putem: dând mai departe o informaţie, de oriunde ar fi. Dintr-o carte, dintr-un ziar, de pe un blog.

Doamne-ajută!