Alex Rădescu

Paul Slayer a spus 19 May 2010, 11:06 |

Din pacate interviul aparut azi, 19 mai, in Jurnalul, cu cea care prefateaza editia de fata a romanului “Zahei orbul”, Roxana Sorescu, incearca sa impuna o imagine diluata, “universala”, as putea spune aproape new age asupra poetului. Nu am cunostintele necesare pentru a aprecia exact rolul pe care Vasile Voiculescu l-a avut in cadrul “Rugului aprins”. Poate nu a fost o figura centrala. Dar activitatea lui e interpretata de Roxana Sorescu ca o cautare interioara autonoma, independenta, de tip oriental, de parca Rugaciunea mintii ar fi o mantra. Intentia ei de de-crestinare a vietii si operei lui Vasile Voiculescu devine stravezie, atunci cand ea anuleaza din opera lui notiunea de pacat, pe care o vede ca pe un construct artificial, parte a unui “sistem de reguli” exterior omului. In viziunea Roxanei Sorescu, Vasile Voiculescu, prin personajele sale, isi gaseste izbavirea in sine insusi (“speranta o poti gasi numai in tine”), devenind un fel de “sfant fara Dumnezeu” (ca personajul Sebastian, din “Incongnito” al lui Petru Dumitriu). Este o ispita de tip indian (oriental), in cele din urma luciferica. Daca nu cunosc indeajuns amanuntele istorice pentru a discuta prezentarea lor de catre doamna Sorescu, in ceea ce priveste spiritualitatea marelui scriitor, devine evident ca dumneaei incearca printr-o noua interpretare sa-L scoata din viziunea lui pe Hristos, sa elimine dimensiunea hristica, in realitate un fir rosu in viata si opera doctorului-scriitor.

Reply